22 dec. 2010
Lecturi urbane
Din partea Lecturilor Urbane Arad a fost alături de ei Adrian Rotar. Acesta a declarat că editia a 3-a în liceu a fost un real succes şi următoarea surpriză va avea loc undeva la mijlocul lunii ianuarie. Organizatorii s-au bucurat de sprijinul domnului director, prof. Eugen Bocăniciu.
BUZZ - LITERATURA.RO
Echipa liceului nostru, alcătuită din profesori şi din elevi din clasele a VIII-a precum şi din cele de liceu, s-a lansat în proiectul BUZZ-LITERATURA.RO în scopul promovării lecturii de literatură română ca act cultural şi ca act identitar în şcoală, dar şi în afara ei. Din această idee de bază, născută din problematica aşa numitei crize a lecturii care se manifestă la nivel european în genere, au rezultat finalităţile următoare: prezentarea stării de interes a tinerei generaţii faţă de lectura literară aşa cum rezultă ea din realităţile vremii noastre, evidenţierea unor modele de tineri care îndrăgesc actul lecturii, integrarea mijloacelor tehnologice în abordarea literaturii române ca act estetic de receptare
Considerăm că în scopul unei mai bune abordări a literaturii române în mediul şcolar, date fiind provocările societăţii de acum faţă de adolescenţi, este oportună promovarea lecturii de literatură şi prin modalităţi alternative. Aşadar dorinţa cadrelor didactice care s-au avântat în acest proiect a fost de a promova gustul pentru lectură şi în special acela de lectura literară.
La această dezbatere am avut onoarea de a-l avea prezent în mijlocul nostru pe domnul inspector de limba şi literatura română - Dumitru Mihăilescu. Domnul inspector a încurajat grupul de profesori care a realizat această dezbatere la cât mai multe activităţi de genul celei în desfăşurare. Acesta a îndrumat copiii prezenţi nu numai la cât mai multă lectură, atât în stilul clasic romanic, care ne apropie de substatul întâmplărilor prezentate, cât şi în mod alternativ, modern şi anume cititul pe internet care oferă confort şi o largă accesibilitate la toate informaţiile dorite în timp record.
Totodată, la dezbaterea noastra au participat şi câteva cadre didactice din municipiu, pentru ca ceea ce noi am început să facem în şcoala noastră să poată fi continuat de aceştia în şcolile unde îşi desfăşoară activitatea.
Dezbaterea a fost gândită ca o activitate structurată pe trei părţi. Prima parte a presupus o sceneta cu un grup de copii din clasele a VIII-a din cadrul liceului nostru, clădirea “Ioan Slavici”, iar după vizionarea scenetei a avut loc o mica discuţie între cei prezenţi, atât profesori cât şi copii, fiecare spunându-şi opinia în legătură cu subiectul prezentat.
Următorul punct din programul nostru a fost o prezentare de eseuri ale unor elevi de liceu din clasele a IX-a a doamnelor profesoare: Slaviţa Pârvu şi Voichiţa Macovei care şi-au prezentat în scris ideile proprii în legătura cu actul de lectură şi importanţa acesteia pentru ei şi viaţa lor, precum şi modul în care aceştia preferă să lectureze sau să se informeze. Ultima parte a acestei dezbateri a constat într-o discuţie prelungita asupra celor văzute şi auzite.
Sceneta de la începutul dezbaterii a avut ca rol prezentarea unor tipologii umane contemporane. Conceperea scenariului îi revine profesorul Cristian Miclean care a reuşit în mod excelent să evidenţieze aceste lucruri.
Tipologiile prezentate sunt: o “piţipoancă” pe nume Belinda, având ca unică sursă de lectură revistele, un sportiv pe nume Ramon care citeşte doar articolele sportive şi al cărui interes se concentreaza numai asupra activităţiilor sportive, precum si tipul omului leneş şi dezinteresat de tot, pe nume Lamlin.
O altă tipologie evidenţiată a fost cea a cititorului modern şi a omului pasionat de tehnică pe nume Alex care şi-a susţint vehement şi uneori ironic părerile cu privire la tipologiile prezentate mai sus, dar şi tipul părintelui alarmat de criza de lectura a copiilor din vremurile acestea.
Un alt tip uman prezentat a fost cel al filosofului şi poetului nepublicat pe nume Lucretiu şi tipul profesorului, care au venit cu păreri şi soluţii pentru această criza a lecturii care devine tot mai accentuată în rândul tinerei generaţii. Acestia din urma au avut atât momente serioase în care şi-au susţinut cu erudiţie cauza, însă au avut şi momente comice de rememorare a vremurilor de demult.
Pretextul prin care fiecare dintre aceste personaje îşi fac cunoscute opiniile despre carte este o presupusă emisiune TV, realizată de Acvilina Cizmaru o moderatoare ţâfnoasă şi stridentă in orice fel. Personaje episodice nu au fost decât două: tipul machieuzei bârfitoare şi de prost gust şi tipul adolescentului forţat de părinţi să citească.
Discuţiile generate de pe urma acestei scenete au fost nenumărate ,iar publicul prezent a fost încântat de cele văzute , precum şi de interpretare acestora care a fost una mult lăudată .
Putem afirma cu tărie că această activitate s-a închegat prin munca profesorilor: Slaviţa Pârvu,Voichiţa Macovei, Cristian Miclean ,Crina Lazea, iar cea care a coordonat întreaga dezbatere a fost profesoara Anca Giura.
Totodata, aceasta încercare de a-i convinger pe tineri să citească nu se opreşte aici, ci speram ca în anul următor să avem o continuare a activităţii începute, prin care să putem mediatiza şi mai bine dorinta noastra arzătoare de a readuce cultura în atenţia tinerilor şi de a-i determina să descopere plăcerea întâlnirii cu o lume imaginară, alta decât cea virtuală oferită de calculator.
Chiar dacă pare redundant, nu putem încheia fără a-i aminti pe cei care au încropit această activitate: Gilliano Bazili, Victor Floruţa, Radu Pătroi, Alexandru Ana, Andreea Babii, Darius Dolga, Francesca Păiuşan. Victor Lucaciu, Ruben Stanc, Alexandra Muller, Cristian Filip, Andreea Lădar, Laura Zăiceanu şi Mihaela Salomie
Prof. Crina Lazea
26 nov. 2010
VÂRSTELE DE IERI

Mestecenii vârstelor de ieri, aflaţi în faţa Liceului Teoretic „Vasile Goldiş” vestesc încă glasul celor ce şi-au petrecut o parte din viaţă în acest liceu... Prin lacrima fiecărei frunze, răzbate odihna cunoaşterii, a trăirii şi a devenirii. Cei care au bătut cândva la porţile tăcutelor uşi, acum poartă vlăstari tineri şi puternici ce răsfrâng nesfârşitele văzduhuri.
Risipiţii copii de ieri sunt acum oameni în această lume... sau în alte lumi... scăldate în apele înserării ori în apele unor noi răsărituri. Fiecare a purtat în suflet fiorul anilor precum o candelă aprinsă, hrănită cu îndelemnul înţelepciunii: bucuria primei note sau întristarea unui rezultat slab, mâna caldă a mamei care desfăta obrajii tineri sau palma primită de la un coleg bătăuş, primul sărut primit în faţa şcolii sau în sala de sport, absenţele şi orele de dirigenţie dar şi învăţăturile de viaţă şi o picătură din sufletul tuturor dascălilor primit în fiecare în mod nevăzut, ca o cerească jertfă pentru viitor.
Dascălii sunt cei care au însufleţit cu lumina cea nouă din ochi dar mai ales din inimi, generaţiile mai mult sau mai puţin mărturisitoare... fără discriminare, ei au luminat la fel: peste cei buni şi peste cei mai puţin buni (a se citi răi), peste cei ascultători şi peste cei neascultători, peste cei avuţi şi peste cei săraci. Toţi au primit lumina clipei, strălucirea bucuriei înveşmântată cu straiele cunoaşterii.
Anotimpul amintirilor aduce cu el vremurile de altădată... miros de hârtie proaspătă, praf de cretă, clinchetul clopoţelului, neobosiţii paşi şi frunzăritele cataloage... A fost... un început. Un început al vârstelor de ieri, continuat cu cele de astăzi, cu cele de mâine, de poimâine...
Liceul poartă între zidurile sale foşnirea trecutelor glasuri, care sub lumina palidă a frunzelor de toamnă încep să cuvânte rând pe rând. Se deschid astfel sărbătorile de toamnă ale fiecărui an şcolar, ale fiecărui început. Şi atunci când paşii noi şi grăbiţi trec prin acest liceu, umbra grea a paşilor bătrâni, îi conduce parcă spre un tărâm fantastic.
Adăpost pentru vechi suflete şi luminate minţi, Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” păstrează încă o taină... taina unei tinereţi perpetuate şi trăită de fiecare, astfel încât mestecenii vârstelor de ieri să dăruiască cu prisosinţă seminţele unei noi dimineţi!
Soare risipit
Pe graniţa visărilor pierdute
Un freamăt tacticos, de catifea
Izbeşte în ruinele uitării
Cuvânt fără de formă-n mintea mea.
Miros încătuşat de neputinţă
Şi zbatere de-o clipă în neant
Nedesluşit de presimţire... ori credinţă
Indestructibil pas de diamant.
Tăcută şi smerită înălţare
Întârziată scurgere de vreme
Penumbră a luminilor din suflet
Izvor al nerostitelor poeme.
Migraţia unui glas în devenire
Statornicia versului deplin
Urcuşul blând, de sfântă devenire
Corabie ce se îndepărtează lin...
Fior bătrân al nopţilor de vară
Neaşteptat... dar de atâtea ori dorit
Primeşte mărturia mea... imaginară
Şi agonia unui soare... risipit
Prof. Diac. Alexandru Tiulea