Evanghelia din Duminica a V-a după Rusalii relatează
vindecarea a doi demonizați sau îndrăciți. Minunea are loc în ținutul Gadarei ,
unde Iisus este întâmpinat de către doi demonizați care locuiau în morminte și
îngrozeau trecătorii și locuitorii acelui ținut.
“Și trecând El dincolo, în ținutul
Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați ieșind din morminte și atât de
înfricoșători încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Și iată că ei
strigau, zicând:Ce este nouă și Ție, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Venit-ai aici
mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?
Și la o bună
depărtare de ei era o turmă mare de porci care păștea. Iar demonii Îl rugau,
zicând: Dacă ne scoți afară, trimite-ne în turma de porci. Și El le-a zis:
Duceți-vă! Iar ei ieșind, s-au dus în turma de porci. Și iată, toată turma s-a
repezit de pe stâncă-n mare și a pierit în apă.
Iar păzitorii au fugit și,
ducându-se în cetate, au spus totul, și despre cele întâmplate cu demonizații.
Și iată, toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Iisus și, văzându-L, L-au
rugat să plece din hotarele lor. ”(Matei 8, 28-34)
Aceasta este Evanghelia citită în
cadrul Liturghiei din Duminica a V-a după Rusalii. Probabil că ați observat o
expresie necunoscută: “Ce este nouă și Ție, Iisuse, Fiul
lui Dumnezeu?”. Aceasta
este o expresie ebraică cu înțelesul: Ce
ai cu noi ?; Ce vrei să faci cu noi ? De
ce te amesteci în treburile noastre? În fapt e vocea demonilor.
Acesastă pericopă evanghelică pare,
la prima vedere, un eșec al misiunii lui Iisus, pe care ne-am obișnuit să Îl
vedem predicând tuturor și învățând mulțimile care rămâneau surprinse de
înțelepciunea și puterea Sa nemaiîntâlnită.
Iată însă că acum se întîmplă cu
totul altceva! Iisus Hristos în loc să fie admirat pentru această minune
săvârșită, este rugat “politicos” să plece din ținutul Gadara
Câteodată și nouă ni s-ar putea
părea, ca și gadarenilor, că Domnul este
greu de suportat . Noi însă, să nu procedăm ca și aceia, poftindu-L pe Hristos
afară din viața noastră doar pentru că nu ne place învățătura Lui, pentru ca nu
ne place că ne pune la post, la metanii, la rugăciune, la milostenie, sau la
alte lucruri care ni se par greu de săvârșit.
Este adevărat, Hristos ne cere un
anumit mod de viață, care este întradevăr pretențios și pentru asta , uneori,
ne-ar putea părea “incomod”. Este și motivul pentru care Duminica, la Biserică ne aflăm atât de puțini
la rugăciune, deoarece unora li se pare greu sa meargă până la Biserică, sau le
este greu să se spovedească, să se împărtășească, să postească, să se roage, să
renunțe la o parte din bucuria lor
pentru a le dărui săracilor și pentru a-i îmbucura și pe ei.
Să ne rugăm Bunului Dumnezeului
nostru, ca să facă din sufletul și din viața fiecăruia dintre noi o jertfă
bineprimită Lui, iar noi să-L poftim pe Hristos, ci nu să-L alungăm din
sufletele noastre.
Mircea-Ștefan
Cristurean
Cls. A X-a A ,
Colegiul Național “Vasile Goldiș” , Arad
