7 aug. 2014

Alchimistul - Paulo Coelho (recenzie)


                  Recent am terminat de citit Alchimistul de Paulo Coelho, o carte pe care doream sa o citesc de multa vreme.  Dupa prefata am avut mari asteptari, citez: “Alchimistul, extraordinarul roman al lui Paulo Coelho, a inspirat milioane de cititori din întreaga lume”, insa cititnd cartea am ramas profund dezamagit. “Cartea uluitoare” cum o descrie prefata este de fapt un roman mediu, cu o desfasurare simplista, cu foarte multe ideei cotradictorii, dar totusi cu o idee de baza interesanta. Nu sunt scritor, nici critic literar, dar sincer, ma asteptam la mai multe de la o carte tradusa in în 80 de limbi si care “a stabilit recorduri absolute de vânzări şi a schimbat nenumărate vieţi.”
                   Editia citita de mine, editie aniversara de la editura Humanitas Fiction numarand 223 de pagini, 223 de pagini irosite, un scris foarte mare, si pe unele pagini erau trecute doar 2 – 3 randuri, sau un citat, ceea ce mi-a dat o impresie ca  autorul sau editura doar au vrut sa umple paginile cu orice pret.
                   ATENTIE: mai departe descriu povestea cartii, daca vreti neaparat sa  cititi cartea, treceti peste urmatoarele randuri.
                   Un cioban, care se odihneste langa o biserica parasita pe meleagurile Spaniei, Santiago, are un vis in care vede o comoara la piramide. Se hotaraste sa caute comoara, isi vinde oile si pleaca in Africa, unde este jefuit de toti banii. Se angajeaza la magazine de cristale, iar dupa un an porneste din nou la drum, de data asta prin desert. Din cauza unui razboi intre clanuri se adaposteste intr-o oaza unde intalneste doua persone care ii vor schimba viata, o “femeie a desertului”, Fatima, de care se indragosteste si pe Alchimist. Acesta ii arata calea spre “legenda persoanala”. Impreuna cu alchimistul lasa in urma oaza si o promisiune Fatimei ca se va intoarce, si pornesc spre piramide.
                   Dupa ce Alchimistul il invata pe flacau tot ce trebuie il paraseste, iar Santiago ajunge la piramide unde incepe sa caute comoara ”legenda lui personala”. Cand este sigur ca a gasit-o incepe sa sape dar este atacat, jefuit si lasat sa moara de o banda de tilhari. Inainte de a pleca, capetenia hotilor, ii spune ca si el a avut un vis, ca undeva in Spania la poalele unei biserici se gaseste o comoara dar ca el nu a crezut in visul lui.
                    In ultimul capitol Santiago gaseste comoara, pe dealul unde in urma cu cativa ani traia ca un cioban.
                    In concluzie, o carte usoara, interesanta, dar in nici un caz o carte care sa “ schimbe viata ” sau sa aduca o revelatie in viata cuiva.

Jurje Adrian (clasa a XII-a C)