În anul şcolar care s-a încheiat în liceul nostru s-a desfăşurat proiectul naţional „Evocări literare”. Vă prezentăm câteva fragmente din volumul care încununează acest proiect, volum apărut sub îndrumarea profesorilor Voichiţa Macovei, Pantea Floarea, Livia Nadiş, Crina Lazea, Andrada Lile, Pârvu Slaviţa şi Mihaela Bocăniciu, profesori care s-au implicat şi în derularea proiectului.
„Printre activităţile cultural – artistice organizate de şcolile arădene se numără şi proiectul „Evocări literare”, derulat
Literatura română, operele scriitorilor au fost evocate prin eseuri tematice sau libere, texte non-literare, prin creaţii literare proprii şi prin creaţii plastice şi audio-video, ceea ce duce la descoperirea talentului elevilor participanţi.”
Prof. Mirela Aldescu, inspector şcolar general
Liceul Goldiş (care între timp a devenit – în mod firesc – colegiu) are o lungă tradiţie a întâlnirilor literare vii, cu scriitori autentici. O trupă de profesoare entuziaste a conceput un proiect care a dat roade: „Evocări literare”. Pentru cei din juriu au fost interesante nu numai textele, ci şi ideile, copiii au conceput coperte de carte, ilustraţii, afişe …
Pofta de literatură (re)vine citind, comentând, scriind şi – uneori – compilând, pastişând. Adolescentul care mai ţine o carte în mână s-ar putea să salveze lumea noastră de jugul globalizării şi al consumismului exacerbat. E important ca dialogul lor cu literatura să continue şi în viaţă.
GHEORGHE MOCUŢA
Cea mai frumoasă carte e cea pe care ai pierdut-o
Trecut la cele veşnice acum doi ani, Grigore Vieru a rămas în conştiinţa cititorilor ca un mare poet al acestui pământ.
Foarte tânăr, poetul a venit în şcoli, grădiniţe şi biblioteci. Poemele lui Grigore Vieru sunt citite de la mic la mare. În poeziile lui, de la început foarte limpezi, alcătuite din patru-şase rânduri, încăpeau copilul, mama, natura şi animalele. Şi mai încăpea un cer cât o veşnicie. Poeziile domniei sale ne-au învăţat ce înseamnă mama, patria, tata, femeia, pâinea, pacea…
Mama lui Grigore Vieru este şi mama noastră. Pentru mine, fiecare poezie semnată de Vieru este un imn. După părerea mea, cele mai frumoase opere din ţara noastră sunt versurile lui Grigore Vieru.
Vai, şi ce chip avea Vieru?! Un chip de Sfânt, coborât parcă dintr-o icoană … şi cuprins într-o icoană. Dar a fost om. Om deosebit. Da, Vieru e lumină, e adevăr, e sabia dreptăţii!
Eu, Andronic Alexandra, elevă în clasa a IV-a B, mă bucur că am prins timpul în care marele poet era viu. Şi, să vă spun sincer, mi-am format părerea că pentru a fi recunoscut, primit şi iubit de toţi oamenii, numaidecât trebuie să mori. E oare peste tot aşa, sau numai în ţara noastră? Multe nu înţeleg, dar, probabil, când voi creşte voi înţelege.
Îmi este sufletul trist fără marele poet. Dar mă bucur mult că în inimile noastre rămâne nemuritor.
andronic alexandra, Liceul Teoretic „Grigore Vieru”,
oraş Brinceni, Republica Moldova, Înv. Borş Rodica.
Vă prezentăm câteva fotografii de la festivitatea de încheiere a acestui proiect.
