16 apr. 2016

Hai la cercetași!



Un film realizat de elevii clasei a IX-a B: Covuliuc Alexandru, Iuhasz Brigitta, Simighian Georgiana, Bronz Oana, Ciocu Iulia și Gorgan Andrei, sub îndrumarea profesorilor Lucian Ardelean și Nadiș Livia, pentru Festivalul internațional de artă pentru elevi și studenți „Theatrum mundi”.

Exercițiu de admirație…


                    Profesoarele de limba și literatura română Anca Giura şi Livia Nadiş de la CN „Vasile Goldiş” au iniţiat proiectul şcolar ,,Exerciţiu de admiraţie’’ ca idee de răspândire a gustului pentru poezie.


Lucian Dănilă

Nu există ,,noroc” sau ,,ghinion” în dragoste, ci doar alegeri bune sau mai puțin bune


Nu există ,,noroc” sau ,,ghinion” și, nici ,,șansă” ori ,,neșansă” în dragoste, pentru că norocul și-l face omul, cu mâna lui.

În schimb, există alegeri bune sau mai puțin bune, în funcție de tiparele de relaționare, constructive sau distructive, pe care ni le-am construit în copilărie și, pe care, le recreăm și le retrăim ca adulți, în mod inconștient, deoarece ne sunt familiare și am învățat să ne adaptăm la ele, într-un fel, sau altul. 


Angela-Carmen Plăcintar,
Psiholog și psihoterapeut

Învierea, un adevăr istoric și dincolo de istorie


Prima Evanghelie a Învierii relatează întâlnirea lui Iisus cu Maria Magdalena și „cealaltă Marie”, atunci când acestea au găsit mormântul gol, iar îngerul li s-a arătat. Dar nu acesta este momentul Învierii, ci pogorârea la iad și scoaterea drepților din Vechiul Testament. Icoana Învierii nu înfățișează arătarea Mariei sau Apostolilor, ci pogorârea la iad. Un tropar pe care preotul îl rostește în timpul Sfintei Liturghii, spune așa: „În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le, Cel ce ești necuprins”.
Troparul acesta demonstrează omniprezența lui Hristos, însușire a firii Dumnezeiești, pentru că știm că Mântuitorul a avut o unire ipostatică, adică o unire între firea umană și firea dumnezeiască (ipostas= persoană).
Revenind la Înviere, aceasta este cea mai importantă minune săvârșită de către  Dumnezeu-Mântuitorul, este piatra fundamentală a credinței creștine, precum spune părintele Necula de la Sibiu,  „creștinii, spre deosebire de ceilalți, se închină la un mormânt gol”. Marea majoritate a oamenilor din ziua de astăzi pun preț pe tot ce este plin, dar creștinii prețuiesc ceva gol: mormântul. Bucuria mormântului gol reprezintă bucuria Învierii.
         Hristos nu a avut o Înviere exterioară, adică nu a fost înviat de cineva, acesta s-a  înviat pe Sine însuși. Importanța Învierii Mântuitorului, pentru credința creștină, este scoasă în evidență de către Sfântul Apostol Pavel: „Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică atunci și credința voastră... Acum însă Hristos a înviat din morți, făcându-se începătură celor adormiți”(I Cor. 15, 14).
         Această Înviere, a fost contestată în timp, de unii eretici. Printre cele mai importante ipoteze sunt următoarele:
1.    ipoteza furtului;
2.    ipoteza morții clinice;
3.    ipoteza viziunilor.
1. Ipoteza furtului sau a înșelăciunii susține faptul că Hristos nu a murit cu adevărat, Apostolii furând trupul Său noaptea, și răspândind zvonul că Iisus Hristos a înviat.
Această ipoteză este categoric greșită, deoarece mormântul a fost păzit de soldați puternici, conducătorii evrei luând toate măsurile de păzire (pecetluirea pietrei).
De asemenea, se știe că Apostolii, nici nu ieșeau din casa încuiată, „de frica iudeilor ”. Aceștia fiind îngroziți și deprimați, nu ar fi avut o stare psihologică necesară unei lupte cu o strajă romană.
2.  Ipoteza morții aparente  susține că Mântuitorul nu a murit, ci doar a leșinat sau a intrat în moarte clinică, trezindu-se mai apoi, această trezire fiind interpretată ca o Înviere.
Această ipoteză este falsă, deoarece moartea lui Hristos este dovedită suficient în Sf. Scriptură. Știm că la pogorârea de pe Cruce, pentru a fi sigură moartea Mântuitorului, a fost împuns cu sulița în coastă: „Ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă.” (Ioan 19, 34). Faptul că a ieșit sânge și apă, dovedește moartea sigură, fapt pentru care Pilat a permis lui Iosif și Nicodim să ia trupul lui Hristos. Dacă acesta n-ar fi fost convins de moartea lui Iisus, nu ar fi acceptat să fie luat trupul.
3.    Ipoteza  viziunilor este cea mai persuasivă și încearcă o motivație psihologică. Aceasta susține că Hristos a murit, dar datorită stărilor psihopatice și a așteptării ucenicilor, aceștia au avut viziuni colective.
Apostolii s-au comportat ca niște oameni normali, aceștia au primit cu neîncredere vestea Învierii. De asemenea, arătările Învierii s-au produs în mai multe locuri și timpuri și cu persoane diferite. Argumentul suprem este acela că Hristos a mâncat în fața ucenicilor și a fost pipăit de Toma care nu a crezut.
În concluzie, Învierea este și va fi un eveniment supra-istoric, care a marcat istoria; așadar, Învierea este supra-istorică, dar și istorică în același timp.

Urez tuturor colegilor si domnilor profesori ai Colegiului Național „Vasile Goldiș” Sărbători binecuvântate ! Hristos a înviat!
Mircea-Ștefan Cristurean
Cls. a XI-a A 

14 apr. 2016

TOMUŢA ALEXANDRU – participare la Olimpiada Ştiinţe pentru Juniori, Faza Naţională, 2015

            
Tomuţa Alexandru, elev la Colegiul Naţional „Vasile Goldiş” Arad, în clasa a VIII-a B, an şcolar 2015-2016, diriginte prof. Vidra Alina, a participat la Olimpiada Ştiinţe pentru Juniori, faza naţională, în perioada 02-06 august 2015.
         Olimpiada Ştiinţe pentru Juniori este o competiţie şcolară şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei – cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, aprobat prin Ordin al ministrului Educaţiei Naţionale şi se adresează elevilor din învăţământul de masă, clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, cu respectarea condiţiei ca participantul să nu împlinească vârsta de 16 ani până la data de 31 decembrie în anul când participă la concurs.
         Această olimpiadă are următoarele etape: etapa judeţeană, etapa naţională şi etapa  internaţională.
         Probele de concurs sunt: proba teoretică şi proba practică a 3 discipline şi anume: Biologie, Chimie şi Fizică. Proba practică a olimpiadei este obligatorie pentru faza naţională şi cea internaţională. Pot participa elevii din învăţământul de stat şi din învăţământul particular.
         Participarea la această olimpiadă este individuală, după o programă şi o bibliografie unice. Programa şi subiectele de concurs sunt valabile atât  pentru elevii din clasa a VII-a, a VIII-a  cât şi pentru elevii din clasa a IX-a. Probele teoretice şi practice ale concursului se desfăşoară în 2 etape:
·       proba teoretică, din disciplinele Biologie, Chimie şi Fizică, acelaşi subiect indiferent de nivelul clasei participantului (elevii au acelaşi subiect indiferent de clasa în care sunt – a VII-a, a VIII-a sau a IX-a) – în prima zi;
·       proba practică, aceeaşi lucrare de realizat ale disciplinelor Biologie, Chimie şi Fizică, indiferent de clasa participantului – în a doua zi.
Profesorii care l-au pregătit pe elevul Tomuţa Alexandru pentru Olimpiada Ştiinţe pentru Juniori sunt: doamna prof. Hididiş Florica – Biologie; doamna prof. Laza Doina şi doamna prof. Lazăr Gabriela-Carmen – Fizică şi domnul prof. dr. Lazea Marius – Chimie.

Monica Kocsis, laborant şcolar