Miercuri 27 ianuarie elevii clasei a IX - a E de la liceul nostru au vizitat expoziţia de reptile vii din cadrul Muzeului Judeţean Arad. Elevul Negrea Claudiu (IX B) a surprins câteva imagini prin care sperăm să intraţi puţin în lumea sălbatică a acestor vieţuitoare. O să revenim şi cu câteva imagini filmate.
30 ian. 2010
Dansatorii îl întâmpină pe Patriarh
În 28 noiembrie 2009 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vizitat Aradul pentru a ridica Episcopia Aradului la rang de Arhiepiscopie. Cu această ocazie el a fost întâmpinat de dansatorii din liceul nostru îmbrăcaţi în costume populare. Fotografiile au fost luate de pe vestic.ro.
24 ian. 2010
Dăruind vei dobândi
Interviu cu doamna Giurcuţiu Monica, profesor pensionar care a predat în liceul nostru.
Ce amintiri vã mai leagã de Liceul „Vasile Goldiş”?
Amintirile mele legate de Liceul „Vasile Goldiş”ar putea fi cuprinse în multe volume memorabile, fascinante având în vedere faptul cã acest liceu nu a fost doar locul meu de muncã timp de aproape 33 de ani, ci o mare parte a vieţii.
Privind retrospectiv, cum vã amintiţi viaţa de elev, comparativ cu cea a elevilor de azi?
Este greu de comparat viaţa de liceu de acum cu cea în urma cu 45-50 de ani. Eram mai naivi, mai puţin informaţi, nu aveam „beneficiile” noii tehnologii, dar eram foarte uniţi, ataşaţi de şcoalã şi profesori, disciplinaţi, respectuoşi, silitori, ambiţioşi, puşi pe şotii ca toţi tinerii, de altfel.
Ce profesie v-aţi alege dacã aţi absolvi acum liceul?
Probabil tot cea de profesoarã de limba englezã pentru cã se potriveşte structurii mele: iubesc copiii şi vreau sã contribui la educarea lor.
Ce model aţi avut în viaţã?
În primul rând tatãl meu care a fost medic chirurg. Profesia de medic este asemãnãtoare celei de profesor, însemnând dragoste pentru oameni, dorinţa de a-i ajuta, mult devotament, multã dãruire, uneori pânã la sacrificiu, mare responsabilitate. În al doilea rând, Holden Coulfiled din romanul „De veghe în lanul de secarã” de J. Salinger. Eroul şi-a imaginat lumea ca un mare lan de secarã care se terminã cu o prãpastie, iar el stãtea „de veghe” sã ajute oamenii care s-ar îndrepta şi ar putea cãdea în acea prãpastie. Este tema dragostei pentru aproapele tãu şi dorinþa de a nu-l lãsa sã greşeascã, sã sufere, sã fie nefericit. Şi, nu în ultimul rând, Maica Tereza, acea femeie fizic slabã, dar extrem de puternicã în faţa suferinţelor fizice şi materiale ale oamenilor. Laureatã a Premiului Nobel pentru pace, nu a pregetat sã aline durerea celor bolnavi de leprã, o dovadã de mare curaj, altruism, dãruire izvoratã din sentimentul de dragoste pentru cei mai puţin alintaţi de soartã.
Vã amintiţi vreo farsã fãcutã de elevi?
Elevii nu mi-au fãcut farse, dar am primit o diplomã pentru cea mai „pontoasã” profesoarã, o diplomã unicã, cred, în lume.
Ce cuvinte aţi spus cel mai des elevilor?
Îmi plac proverbele, zicãtorile, vorbele de duh, sloganurile pe care le-am folosit atât de des încât am avut elevi care le-au notat în caiete şi le-au folosit ei înşişi. Printre ele aş enumera „Don’t give up” (Nu renunţa), „Tomorrow is another day” (şi mâine este o zi) din celebrul roman „Pe aripile vântului” de M. Mitchel, „Killing me softly” titlul unui renumit şlagãr, „Tu meriţi ce-i mai bun” şi lista poate continua.
Ce vã emoţioneazã cel mai mult?
Inocenţa, puritatea, generozitatea unui copil, neputinţa oamenilor în vârstã şi iubirea necondiţionatã oferitã de un animal, în special câinele.
Ce aţi fi vrut sã faceţi şi nu aţi reuşit?
Aş fi vrut sã am o baghetã magicã cu care sã transform lumea în care trãim într-o lume mai bunã, mai dreaptã, fãrã durere, suferinţã, umilinţã, lacrimi, inechitate, minciunã, urã, violenţã, agresivitate. Neputinţa de a face acest lucru m-a urmãrit toatã viaţa şi sufãr enorm. Pe plan personal aş fi vrut sã pot cãlãtori în toatã lumea şi sã fi citit mai mult.
Ce credeţi cã-l caracterizeazã pe un om adevãrat?
Sã fii „om” într-o lume atât de meschinã, durã, materialistã este destul de greu. Cred cã o educaţie solidã bazatã pe principii morale caracterizeazã „omul adevãrat”.
Ce preţ a avut succesul dumneavoastrã?
Unul foarte mare, am acordat prea puţin timp familiei, oamenilor celor mai apropiaţi.
Care este cea mai frumoasã realizare?
Am multe realizãri: mulţi discipoli care îmi continuã profesia, foşti absolvenţi care lucreazã în ţarã şi în strãinãtate folosind limba englezã şi aplicând sfaturile utile de viaţã pe care le-am dat; excursiile tematice cu elevii în Scoţia, Anglia, Elveţia, Ungaria şi nu în ultimul rând, contribuţia la obţinerea a douã finanţãri Phare pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de studiu, muncã şi distracţie ale elevilor.
Vitalitatea dumneavoastrã are vreun secret?
Dorinţa de a fi utilã oamenilor, bucuria de a face cuiva un bine, mulţumirea celor pe care îi ajut îmi genereazã forţa de a merge mai departe.
Cum aţi comunicat cel mai bine cu elevii?
Cred în democraţie şi în parteneriatul profesor-elev şi forma de comunicare a fost dialogul, de la suflet la suflet. În timp, am înţeles cât de important este sã fiu deschisã, sincerã, credibilã, o atentã ascultãtoare care sã ţinã cont de ceea ce elevii îşi doresc.
Menţionaţi trei cuvinte care definesc filosofia dumneavoastrã de viaţã.
Dacã vrei, poţi.
Cum priviţi despãrţirea de şcoalã?
Cu strângere de inimã, dar şi cu mulţumirea cã alţi tineri devotaţi meseriei continuã munca mea.
Dacã aţi scrie o carte, ce titlu i-aţi da?
Este greu sã gãsesc un titlu, dar sunt convinsã cã ar fi o carte de „top” pentru cã viaţa mea nu a fost plictisitoare deloc.
Prof. Mihaela Bocãniciu
Interviu apărut în Revista Lyceum, mai 2009
Ce amintiri vã mai leagã de Liceul „Vasile Goldiş”?
Amintirile mele legate de Liceul „Vasile Goldiş”ar putea fi cuprinse în multe volume memorabile, fascinante având în vedere faptul cã acest liceu nu a fost doar locul meu de muncã timp de aproape 33 de ani, ci o mare parte a vieţii.
Privind retrospectiv, cum vã amintiţi viaţa de elev, comparativ cu cea a elevilor de azi?
Este greu de comparat viaţa de liceu de acum cu cea în urma cu 45-50 de ani. Eram mai naivi, mai puţin informaţi, nu aveam „beneficiile” noii tehnologii, dar eram foarte uniţi, ataşaţi de şcoalã şi profesori, disciplinaţi, respectuoşi, silitori, ambiţioşi, puşi pe şotii ca toţi tinerii, de altfel.
Ce profesie v-aţi alege dacã aţi absolvi acum liceul?
Probabil tot cea de profesoarã de limba englezã pentru cã se potriveşte structurii mele: iubesc copiii şi vreau sã contribui la educarea lor.
Ce model aţi avut în viaţã?
În primul rând tatãl meu care a fost medic chirurg. Profesia de medic este asemãnãtoare celei de profesor, însemnând dragoste pentru oameni, dorinţa de a-i ajuta, mult devotament, multã dãruire, uneori pânã la sacrificiu, mare responsabilitate. În al doilea rând, Holden Coulfiled din romanul „De veghe în lanul de secarã” de J. Salinger. Eroul şi-a imaginat lumea ca un mare lan de secarã care se terminã cu o prãpastie, iar el stãtea „de veghe” sã ajute oamenii care s-ar îndrepta şi ar putea cãdea în acea prãpastie. Este tema dragostei pentru aproapele tãu şi dorinþa de a nu-l lãsa sã greşeascã, sã sufere, sã fie nefericit. Şi, nu în ultimul rând, Maica Tereza, acea femeie fizic slabã, dar extrem de puternicã în faţa suferinţelor fizice şi materiale ale oamenilor. Laureatã a Premiului Nobel pentru pace, nu a pregetat sã aline durerea celor bolnavi de leprã, o dovadã de mare curaj, altruism, dãruire izvoratã din sentimentul de dragoste pentru cei mai puţin alintaţi de soartã.
Vã amintiţi vreo farsã fãcutã de elevi?
Elevii nu mi-au fãcut farse, dar am primit o diplomã pentru cea mai „pontoasã” profesoarã, o diplomã unicã, cred, în lume.
Ce cuvinte aţi spus cel mai des elevilor?
Îmi plac proverbele, zicãtorile, vorbele de duh, sloganurile pe care le-am folosit atât de des încât am avut elevi care le-au notat în caiete şi le-au folosit ei înşişi. Printre ele aş enumera „Don’t give up” (Nu renunţa), „Tomorrow is another day” (şi mâine este o zi) din celebrul roman „Pe aripile vântului” de M. Mitchel, „Killing me softly” titlul unui renumit şlagãr, „Tu meriţi ce-i mai bun” şi lista poate continua.
Ce vã emoţioneazã cel mai mult?
Inocenţa, puritatea, generozitatea unui copil, neputinţa oamenilor în vârstã şi iubirea necondiţionatã oferitã de un animal, în special câinele.
Ce aţi fi vrut sã faceţi şi nu aţi reuşit?
Aş fi vrut sã am o baghetã magicã cu care sã transform lumea în care trãim într-o lume mai bunã, mai dreaptã, fãrã durere, suferinţã, umilinţã, lacrimi, inechitate, minciunã, urã, violenţã, agresivitate. Neputinţa de a face acest lucru m-a urmãrit toatã viaţa şi sufãr enorm. Pe plan personal aş fi vrut sã pot cãlãtori în toatã lumea şi sã fi citit mai mult.
Ce credeţi cã-l caracterizeazã pe un om adevãrat?
Sã fii „om” într-o lume atât de meschinã, durã, materialistã este destul de greu. Cred cã o educaţie solidã bazatã pe principii morale caracterizeazã „omul adevãrat”.
Ce preţ a avut succesul dumneavoastrã?
Unul foarte mare, am acordat prea puţin timp familiei, oamenilor celor mai apropiaţi.
Care este cea mai frumoasã realizare?
Am multe realizãri: mulţi discipoli care îmi continuã profesia, foşti absolvenţi care lucreazã în ţarã şi în strãinãtate folosind limba englezã şi aplicând sfaturile utile de viaţã pe care le-am dat; excursiile tematice cu elevii în Scoţia, Anglia, Elveţia, Ungaria şi nu în ultimul rând, contribuţia la obţinerea a douã finanţãri Phare pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de studiu, muncã şi distracţie ale elevilor.
Vitalitatea dumneavoastrã are vreun secret?
Dorinţa de a fi utilã oamenilor, bucuria de a face cuiva un bine, mulţumirea celor pe care îi ajut îmi genereazã forţa de a merge mai departe.
Cum aţi comunicat cel mai bine cu elevii?
Cred în democraţie şi în parteneriatul profesor-elev şi forma de comunicare a fost dialogul, de la suflet la suflet. În timp, am înţeles cât de important este sã fiu deschisã, sincerã, credibilã, o atentã ascultãtoare care sã ţinã cont de ceea ce elevii îşi doresc.
Menţionaţi trei cuvinte care definesc filosofia dumneavoastrã de viaţã.
Dacã vrei, poţi.
Cum priviţi despãrţirea de şcoalã?
Cu strângere de inimã, dar şi cu mulţumirea cã alţi tineri devotaţi meseriei continuã munca mea.
Dacã aţi scrie o carte, ce titlu i-aţi da?
Este greu sã gãsesc un titlu, dar sunt convinsã cã ar fi o carte de „top” pentru cã viaţa mea nu a fost plictisitoare deloc.
Prof. Mihaela Bocãniciu
Interviu apărut în Revista Lyceum, mai 2009
Tempus
Este o formaţie de muzică uşoară (folk, rock, pop) din care fac parte prof de Istorie - Tătar Florin , Valentin Goran - preşedintele cercetaşilor arădeni si un fost elev al liceului nostru - Ioaneş Alexandru. Vă prezentăm căteva momente surprinse la repetiţii.
Repetitii cu Tempus from danutzionutz on Vimeo.
Tempus - partea a III - a from danutzionutz on Vimeo.
Tempus - partea a II - a from danutzionutz on Vimeo.
22 ian. 2010
Serbarea din faţa Primăriei din Arad
În 9 decembrie 2009 corul liceului nostru împreună cu formaţia de dansuri populare a susţinut un concert în faţa Primăriei din Arad. Aici v-am prezentat cateva imagini video din concertul corului iar mai jos vă prezentăm căteva secvenţe cu formaţia de dansatori.
Mulţumim elevei Bodea Lavinia pentru aceste filmuleţe.
Mulţumim elevei Bodea Lavinia pentru aceste filmuleţe.
16 ian. 2010
15 ian. 2010
Sus la munte
În imaginile de mai jos vă prezentăm un ţinut de vis. Este vorba de localitatea Horea din Judeţul Alba. Elevul Negrea Claudiu din clasa a IX-a B şi-a petrecut aici vacanţa de vară şi a realizat câteva fotografii. În imagini apare cadrul natural şi casa memoriala în care a trăit Horea.
Festivalul Naţional de Arte pentru Liceeni
La acest festival participă, deocamdată, şi doi elevi din liceul nostru: Negrea Claudiu din IX B şi Botoş Andreea din X E.
5 ian. 2010
Crăciunul în comunism
Acest documentar a fost realizat de fostul elev al liceului nostru Alexandru Incicău. În documentar apare şi doamna profesoară de Limba Română Livia Vălean. La început sunetul este mai slab, dar pe parcurs îşi revine şi se aude bine.
Craciunul in Comunism from Alex Incicau on Vimeo.
Craciunul in Comunism from Alex Incicau on Vimeo.
4 ian. 2010
Proiect Comenius
Acest articol, precum şi fotografiile care îl însoţesc, ne-a fost trimis de d-na prof. Ioja Petronela care a fost, în perioada 19-23 octombrie 2009, la un curs
EURODIDAWEB - PEDAGOGICAL USE OF INTERNET AND MULTIMEDIA TOOLS
Proiect Comenius de Mobilitate individuală
Prof. Petronela Ioja, Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad
Eurodidaweb - Pedagogical Use of Internet and Multimedia Tools este un proiect Comenius de mobilitate individuală care s-a desfăşurat
Programul Sectorial Comenius, Mobilităţi individuale, are ca scop formarea continuă a personalului implicat în educaţia şcolară. Acţiunea se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi are ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare prin participarea acestora la stagii de formare continuă. Aceste stagii trebuie să se desfăsoare în altă ţară europeană decât aceea în care participantul îşi desfaşoară activitatea profesională. Astfel, participantul este încurajat să-şi îmbunătaţească cunoştinţele şi competenţele de predare şi să cunoască mai bine modul în care se realizează educaţia şcolară în Europa.
Perioada în care am participat la proiectul “Eurodidaweb - Pedagogical Use of Internet and Multimedia Tools” a fost 19 – 23 octombrie 2009. Instituţia organizatoare a proiectului este F.C. “Europaclub” LIDS “Sapienza” University – Roma, managerul de proiect fiind dl. prof. Alberto Pigliacelli.
Ce este Europaclub? - Un loc de întâlnire virtual unde oamenii pot să-şi împărtăşească cunoştinţe, experienţe, bune practici, instrumente utile în activitatea educativă. La www.europaclub.eu găsiţi o comunitate virtuală a celor care vor să împărtăşească din experienţa lor educaţională. Găsiţi de asemenea un mediu de învăţare virtuală pe care îl puteţi folosi în activitatea la clasă.
Cursul s-a adresat cadrelor didactice, formatorilor, inspectorilor, consilierilor educativi, directorilor de şcoli. Beneficiarul acestui proiect sunt eu, prof. Petronela Ioja. Alături de mine au participat la acest proiect şi profesori din alte ţări, precum: Grecia, Germania, Malta, Lituania, Turcia. Dintre cei 15 participanţi, şapte am fost români – prof. Mihaela Zăbavă, Consilier - Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar – MECT, Bucureşti, prof. Petronela Ioja – Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, prof. Daniela Panainte – Grup Şcolar Industrial „Ion Mincu” Vaslui, instit. Diana Ungureanu – Şcoala Generală Podari, jud. Dolj, prof. Ion Popa, Liceul Teoretic „Traian”, Deva, jud. Hunedoara, prof. Daniela Grecu – Grup Şcolar Transporturi Auto Craiova, jud. Dolj, prof. Gabriela
Pentru a participa la un astfel de proiect, am parcurs următoarele etape:
1. accesarea site-ului: www. anpcdefp.ro, urmând paşii:
- Programe;
- Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii;
- Programul sectorial Comenius;
- Mobilităţi individuale;
- search from.
2. alegerea cursului potrivit
3. pre-înregistrare
4. completarea formularului de candidatură
5. depunerea dosarului de candidatură
6. acceptul agenţiei ANPCDEFP şi încheierea contractului
7. completarea documentelor necesare participării la curs
Obiectivul cursului a fost formarea deprinderilor de creare şi utilizare a paginilor web în activitatea didactică, prin studiul HTML, CSS, XML, Plone (Open Source). Am optat pentru acest curs de formare, deoarece am constatat că voi dobândi noi cunoştinţe şi abilităţi, perfecţionându-mi în acelaşi timp limba engleză prin schimbul de experienţă cu colegii din alte ţări. Nevoile mele de formare sunt în domeniul îmbunătăţirii competenţelor de utilizare a tehnologiilor IT multimedia (Web, comunicare) pentru crearea documentelor Web (cunoaşterea instrumentelor de lucru pentru crearea site-urilor Web, structura unui site Web, realizarea unui site Web dinamic).
În urma participării la curs, mi-am atins majoritatea ţintelor propuse, ţinte pe care le-am enunţat şi în formularul de candidatură la proiect. Acest proiect a răspuns nevoilor mele de perfecţionare în activitatea la clasă. Proiectul s-a finalizat prin obţinerea unui atestat.
Participând la această activitate de formare, mi-am îmbogăţit cunoştinţele referitoare la paginile Web, astfel încât elementele pe care nu le-am stăpânit suficient (crearea documentelor Web, cunoaşterea instrumentelor de lucru pentru crearea site-urilor Web, structura unui site Web, realizarea unui site Web dinamic) mi-au devenit familiare, înţelegându-le şi aplicându-le cu mai multă uşurinţă. Am convingerea că lecţiile pe care le voi desfăşura vor fi mai interesante şi mai atractive. Pentru că elevii consideră fizica o materie greu accesibilă, profesorul trebuie să încerce să facă lecţiile mai atractive – utilizînd soft-uri existente, soft-uri proprii etc. Fiind într-o altă ţară, cu formatori străini, din start te afli într-o altă cultură educaţională. În urma participării la această activitate, cu colegii din alte ţări, având alte abordări ale aceleiaşi teme, are loc un transfer de inovaţie de la unii la alţii. De asemenea, prin vizitele pe care le-am realizat, am avut ocazia să iau contact cu cultura şi civilizaţia italiană care a avut un impact major asupra mea. Trebuie să mărturisesc că absolvirea cursului de limbă engleză de
La sfârşitul experienţei trăite, gândul meu se îndreaptă spre ceilalţi colegi, îndemnându-i să se implice în astfel de proiecte pentru creşterea calităţii procesului de învăţământ. Efectele asupra elevilor se vor resimţi atât la nivelul de cunoştinţe în domeniul informaticii, cât şi la nivelul metodelor şi instrumentelor moderne de predare – învăţare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)