Se afișează postările cu eticheta Elevi care au studiat în Goldiş. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Elevi care au studiat în Goldiş. Afișați toate postările

8 feb. 2015

Circulati cu atentie, va rog!

Alex, absolvent al școlii noastre, vă îndeamnă să circulati cu atenție, pentru a nu pune în pericol viața proprie sau a celorlalți participanți la trafic. Lucrează la Poliția Rutieră Arad și are grijă de siguranța noastră.



Interviu cu un viitor ofiter de Politie

              Vă invităm să faceți cunoștință cu Silvan, absolvent al liceului nostru din anul 2013. În același an el a fost admis la Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” din Cluj Napoca, pentru ca anul trecut să intre la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” din București. Este un om ambițios, liniștit, muncitor, care și-a văzut de treabă și a reușit să-și realizeze visul. Ambiția lui e dovedită și de faptul că, la un moment dat, în timpul liceului, datorită faptului că a avut un profesor exigent la Istorie (Leucuția Alexandru), a luat o notă mai mica la această disciplină. Acest lucru nu l-a făcut să depună armele ci i-a întărit și mai mult convingerea că poate învăța mai bine. Așa că, la Bacalaureat, la disciplina în cauză, a luat nota maximă.

     În continuare vă prezentăm un scurt interviu cu Silvan
      De ce ai ales această instituție de învățământ?
         Motivul pentru care am ales Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” este in principal ambitia, deoarece ca elev la Școala de Agenți de Politie “Septimiu Muresan” am început sa ma întreb daca nu cumva pot mai mult de atat avand în vedere punctajul obtinut. Pe de alta parte aceasta facultate ofera foarte multe posibilitati în ceea ce priveste realizarea mea profesionala.

         Cum ai reușit să intri? Care este secretul succesului? Cine te-a ajutat cel mai mult?
         Am reusit datorita unor persoane deosebite care m-au sprijinit într-o lupta în care nu multi mi-ar fi dat vreo sansa de reusita. Aceste persoane sunt parintii mei, cele doua doamne profesoare care mi-au calauzit pasii inca din gimnaziu: doamna profesoara Corina Muscan si doamna profesoara Mariana Stanciu precum si doamna profesoara Dana Sava. Pe langa aceste persoane deosebite carora nu le voi putea niciodata multumi indeajuns mai sunt si cateva persoane dragi mie care m-au sustinut in demersul meu inclusiv celor doi diriginti, graţie lor am dobândit succesul şi am învaţat cât pentru o viaţa, de-a lungul a 12 ani. Si sper ca am reusit sa-i fac sa se mândreasca si sa poata spune tuturor zâmbind: "Îl vezi? I-am fost diriginte!"

         Ce amintiri frumoase ai din Goldiș?
         Goldis este locul în care mi-am cunoscut fericirea, mi-am dezvoltat caracterul, am cunoscut persoane deosebite si constituie rampa mea de lansare spre succes.

         Care este modelul tău în viață? Motivează alegerea.
         Nu am un model anume in viata, un model trebuie sa fie perfect ca sa fie demn de urmat iar persoane perfecte nu exista. Fapt pentru care am “cules” tot ceea ce era mai bun de la persoanele al caror drum s-a intersectat cu al meu.
         Fă-ți o scurtă caracterizare.
         Sunt un ardelean în adevaratul sens al cuvantului, îmi place sa fiu cat mai eficient în tot ceea ce fac, prefer spontaneitatea dar cu putina doza de control. Sper sa dau un exemplu pozitiv generatiilor viitoare si un motiv de mandrie celor din jurul meu.

         Care este idealul tău în viață?
         Îmi doresc, ca orice om de altfel, împlinire în plan profesional, religios, familial si social. Voi considera ca am atins idealul meu în viata în momentul în care voi fi împlinit în toate aceste aspecte.
         Ce sfat le dai colegilor tăi din Goldiș?
         Nu sunt în masura de a oferi sfaturi dar pot sugera anumite lucruri: Nu va îngraditi singuri orizontul, cereti mai mult, munciti si luptati cu ambitie si nu aveti cum sa gresiti.        

         A trecut deja mai mult de cand ai intrat. Ce părere ai de noua instituție de învățământ si de programul ei? Ce activități desfășurați?
         Nu pot spune ca am fost surprins de ce am gasit dincolo de portile acestei facultati deoarece în mare parte stiam la ce sa ma astept. Este adevarat ca “gardul este foarte bine vopsit” în timp ce lucrurile nu sunt asa de roz cum crede lumea, e mult de tras, informatii foarte multe de însusit si pe deasupra mai este si o adevarata încercare la nivel psihologic, în special în prima luna în care poti avea parte de un soc în acea tabara militara “Drajna”, loc prin care fiecare boboc trebuie sa treaca, unde se face armata în adevaratul sens al cuvantului. Activitatile desfasurate aici nu rezerva nici o surpriza pentru cei informati, avand în vedere faptul ca politia este o institutie semi-militarizata. Se face un fel de semi-armata, o combinatie între facultate si armata: avem atat rapoarte, apeluri, plantoane, servicii si sectoare, cantam imnul national în timp ce se arboreaza tricolorul, dar avem si indrumator, cursuri, seminare, colocvii, examene si practica.
         În incheiere vreau  sa va multumesc pentru acest interviu si nu pot decat sa sper ca am reusit, prin interviul acesta, cat de putin, sa influentez pozitiv si sa ambitionez colegii mei din Goldis care înca se bucura de anii frumosi ai liceului.

12 iun. 2014

Avancronica Brazilia – Croația

Brazilia începe favorită meciul din această seară împotriva Croației, care va deschide Campionatul Mondial. Partida se va disputa începând cu ora 23, ora României, și va avea loc pe Arena din Sao Paulo. Croații pot da peste cap calculele și să facă o surpriză împotriva naționalei ”carioca”, având jucători cu experiență sau care s-au remarcat în ultimul timp. (continuare)



Articol scris de Todea Valentin, student la Jurnalism, la  U. B. B. Cluj Napoca. Valentin a terminat anul trecut clasa a XII-a, în școala noastră.

1 iun. 2014

Liceul, un drum plin de amintiri


Stimati profesori si parinti, dragi colegi,

         Liceul, un drum plin de amintiri, imagini si vise asteptand sa fie ordonate, folosite si uitate. Pot spune ca am ajuns la sfarsit, moment pe care il asteptam cu o neliniste umbrita de nostalgia care urmeaza sa se pronunte. In aceasta asteptare am sa va rapesc cateva clipe pentru a va vorbi despre liceu, importanta sa si pentru a multumi cadrelor dedactice, care ne-au sustinut indragit si indrumat in aceasta perioada semnificativa a vietii noastre.
         Spun semnificativa deoarece in  acest timp ne-am format, am crescut, am fost educati. Peste ani, multe din notiunile invatate in liceu isi vor pierde din valoare, intr-un final ajungand sa fie uitate. Momente, imagini si persoane se vor pierde! Tragic, ati putea spune, dar adevarat! Putin va dainui, printre care imaginea  profesorilor care au incercat sa faca mai mult decat a ne transmite cunostiinte si informatii.
         Precum spunea si Albert Enistein ”Educatia este ceea ce ne ramane dupa ce uitam tot ce am invatat la scoala” . Prin urmare multumesc acelor cativa profesori care nu au crezut in copiii eminenti ce incercam sa fim ci in oamenii care eram. Astfel vor ramane vesnic in amintirea noastra cei care au incercat si au reusit sa ne modeleze sufletul, devenind astfel oameni de valoare si nu doar de succes.
Pe aceasta cale vreau sa ii multumesc si dirigintelui nostru, domnul Lazea Marius, care s-a implicat cu desavarsire in procesul nostru de maturizare, indemnandu-ne mereu sa fim cei mai buni.
         Educatia primita in acesti ani ne duce la o serie de intrebari care difera de la un elev la altul. Educatia oferita de catre profesori, prin diferite probleme menite sa ne stimuleze gandirea, primeau un raspuns, insa problemele noastre de viata nu erau atinse, astfel nu mai ramanea nici o intrebare si acesta era raspunsul.
Cand imposibilitatea retrairii acestei etape unice din viata ne va coplesi, va ramane doar amintirea care sa mentina viu, precum spunea Bacovia, liceul, cimitirul tineretii noastre.

         Am sa inchei cu un sfat pe care ni l-a impartasit o profesoara si anume: indiferent de calea pe care o alegem in viata, sa nu uitam sa fim oameni, nu doar persoane.

Olar Alina Bianca (clasa a XII-a C) 
sef de promotie

7 aug. 2013

La facultate în Glasgow



Interviu cu Amalia Gomoiu, o elevă a școlii noastre care, după terminarea clasei a XII-a a plecat la facultate în Scoția.
Care sunt motivele pentru care te-ai orientat către o universitate din afara ţării?
Principala cauza este starea actuală a învăţământului românesc, dar şi faptul că am vrut sa-mi testez limitele.
2. Cum ai devenit studentă la Universitatea din Scotia? Te rog să descrii pe larg paşii pe care i-ai parcurs din momentul în care te-ai hotărât sa studiezi în Scoţia.
În primul rând m-am pus la punct cu limba engleză după care am început să mă interesez cum să aplic, care sunt cerinţele şi ce trebuie să fac ca să le îndeplinesc. Ai nevoie de un examen de limba engleză, examenul de bacalaureat, activităţi extra-şcolare, o scrisoare de recomandare şi trebuie să scrii o scurtă compunere în care să îţi justifici motivele pentru care vrei să studiezi o anumită materie. Ai dreptul sa aplici la 5 facultăţi şi faci asta online pe UCAS.COM
3. Vorbeste-ne despre specializarea pe care o urmezi tu, felul în care se desfăşoară cursurile, ce aplicaţii faceţi, laboratoare... etc?
Studiez psihologie, filosofie şi franceză. Pentru fiecare subiect am cursuri şi seminare. La psihologie am şi laboratoare. Sunt mai puţine ore de predare decât în România însă e mult mai multă muncă individuală. Aceasta poate să-ţi dea o mai mare libertate de gândire, dar totuşi dacă iti pierzi reperele cu totul, sunt cursuri speciale organizate de studenţii din anii superiori care sunt gata să-ţi întindă o mână.
4.Cum se face examinarea?
Examinarea este diferită în funcţie de departament. In cazul meu, la Psihologie, pe parcursul primului semestru a trebuit să scriu un raport, un eseu şi sa susţin o prezentare, iar la final am avut un examen de 2 ore care a constat în 80 de întrebări şi un eseu.
În ceea ce priveşte filosofia, pe parcursul semestrului întâi am avut un eseu şi un examen, tot de 2 ore, în care a trebuit să scriu 2 eseuri şi să fac analiza pe un text.
La franceză trebuie să scrii un mini-eseu pe săptămână, iar la final ai un examen de gramatică şi unul oral.
5.Ce faci în timpul liber? Cum te distrezi?
Sunt nenumărate societăţi la care te poti înscrie, fiecare organizează petreceri, oportunităţi pentru voluntariat dar şi conferinte ţinute de personalităţi distinse. Pe lângă acestea, Glasgow este un oraş mare, plin de studenţi şi posibilităţi.
6. In ce măsură consideri că te-a schimbat experienţa de a studia în străinătate şi ce sfat le-ai da celor care doresc să urmeze acest drum?
Consider că această experienţă m-a făcut mai independentă şi totodată mai puternică întrucât m-a forţat să mă adaptez unor condiţii total diferite: de la stilul de viaţă şi până la modul de studiu. Îi sfătuiesc să meargă înainte, să se înarmeze cu multă voinţă şi curaj, deoarece, deşi este o experienţă uluitoare vor avea parte şi de obstacole.
7. Dupa ce vei absolvi, crezi ca te vei întoarce în ţară?
Nu m-am decis încă, dar deocamdata tind să cred că nu pentru simplul fapt că am mai multe posibilităţi în străinătate.
8.Cum ai descrie acum, retrospectiv, anii de liceu petrecuţi în Colegiul Naţional Vasile Goldiş? Care amintiri ţi-au rămas cele mai dragi?

Cele mai dragi momente sunt clipele frumoase petrecute alături de unii profesori şi colegi. Cei patru ani au trecut mult prea repede, au fost anii adolescenţei, timpul devenirii şi al definirii.

28 sept. 2010

Un student special

Sunt sigur că vă amintiţi de elevul Moruţ Răzvan. A terminat clasa a XII-a în liceul nostru, în clasa a XII-a A la doamna dirigintă Bodea Carla. Acum este student în Danemarca la o facultate de design multimedia (KEA Multimedia Design International). Dacă doriţi să vedeţi ce mai face puteţi da clik pe linkurile de mai jos.

http://morutrazvan.blogspot.com/

http://ramor.monline.dk/

21 apr. 2010

Norbert Kazamer vă invită la Zilele Tehnice Studenţeşti (ZTS)


Vă invităm să faceţi cunoştinţă cu un fost elev al liceului nostru Norbert Kazamer. A terminat clasa a XII-a în anul 2009 şi acum este student la Facultatea de Mecanică din Timişoara. Deşi este foarte ocupat, fiind director educaţional la Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică din Timişoara, şi-a facut timp pentru a răspunde la câteva întrebări pe care i le-a pus eleva Lucaciu Laura din clasa a X-a A.


  1. Spune-mi te rog, cum a fost ca elev al prestigiosului Liceu Vasile Goldis?

Intodeauna am considerat ca este o onoare sa apartin acestui liceu ce a dat atatea valori si exemple atat pe plan personal cat si profesional societatii locale.


  1. În toti cei 4 de studiu ti-a parut vreodata rau ca ai ales acest liceu?

Niciodata nu mi-a parut rau de alegerea facuta la sfarsitul clasei a VIIIa. Mi-am dorit dintodeauna sa ajung intr-o clasa unde se facea matematica si fizica. Erau pana la urma materiile mele preferate. Ei bine, m-am regasit de minune in clasa D-nei Berar Elena.


  1. Ce amintiri de neuitat ai din timpul liceului?

Amintirile sunt nenumarate. Probabil cel mai memorabil moment a fost festivitatea de absolvire a liceului. Este un eveniment unic in viata fiecarui licean. Nu o sa uit niciodata cum a rasunat Gaudeamusul in fiecare colt al liceului si micile momente personalizate din cadrul ceremoniei de inchidere ale fiecarei clase din generatie.


  1. Cum ti s-a parut profesorii si metoda lor de predare?

Profesorii sunt unici in felul lor dar intodeuna sunt cativa care se evidentiaza prin modul lor de predare si respectul lor fata de materie si fata de elevi. Cel mai puternic exemplu mi-a fost dat de D-na diriginta Berar Elena caruia ii multumesc pentru daruirea acesteia si pot sa zic ca ei i se datoreaza dezvoltarea mea profesionala actuala si pasiunea fata de fizica. Alti profesori exemplari in liceu care m-au impresionat sunt D-na prof. Godinac Liana, D-l prof. Grovu Dan si D-l prof. Ardelean Lucian. Ei sunt, dupa parerea mea, cele mai importante valori pe care le-am cunoscut in liceul nostru.


  1. Ce materie ti-a placut cel mai mult?

Materia ce mi-a placut foarte mult a fost fizica si matematica. Cu toate ca nu straluceam la matematica si niciodata nu am fost printre cei foarte buni fata de matematica intodeauna am simtit o atractie fata de aceasta materie. Fizica mi-a fost insuflata de D-na Berar si am decis sa imi continui studiile in acest domeniu. Nu am ales Facultatea de Fizica deoarece vroiam sa fac stiinte aplicate si cea mai buna varianta a fost sa optez pentru Universitatea Politehnica.


  1. De ce crezi ca este special liceul acesta?

Liceul nostru este special datorita obiceiurilor si traditiilor. Suma acestora formeaza cultura institutionala a liceului. Aici se pot enumera o gramada de activitati ce sunt specifice liceului precum rezultatele deosebite in randul elevilor la diferite concursuri scoalare, volunariatul activ in randul cercetasilor, colindatul anual la azilul de batrani, participarea cu succes la editiile de Teenfest. Toate aceste activitati sunt specifice liceului si îi dau un aer diferit.


  1. Ai avut momente frumoase si momente mai putin frumoase, ai putea sa ne exemplifici?

Momente frumoase sunt legate in majoritate de clasa mea si prostioarele ce le faceam. Tin minte ca in clasa a IXa cand inca nu erau instalate in liceu boxe si nu era muzica imi duceam playerul si boxe micute de acasa si puneam muzica in clasa. De multe ori se aduna lumea in clasa sau in fata clasei si asculta muzica. Abia asteptam sa vin pauza si sa vedem ce melodii punem. Cum aveam clasa la et. II tin minte ca a ajuns o minge “accidental” in copacul ce se vede si din gradina D-nei. prof Cucuiu. Ea a vazut ca era un coleg cocotat in copac si ca se intindea dupa minge. A venit disperata de acasa sa vada ce se intampla, ea crezand ca a sarit din clasa direct in copac. Sunt prea multe amintiri sa le insir aici. Sunt evenimente unice si nu le voi uita niciodata de asta sunt sigur.


  1. Consideri ca este o onoare sa apartii de acest liceu, si ce sfat le-ai da celor care sunt la inceput de drum?

Precum am mai precizat, ma consider onorat sa ma aflu intr-un asa colectiv select de elevi si profesori. Cand o sa ajunga colegii mai tineri din liceu la facultate o sa isi dea seama ca munca individuala este cea mai importanta. Notele nu reflecta in totalitate nivelul de cunostiinte si conteaza foarte putin acea medie din final. Cel mai important este nivelul tau de cunostiinte. Sunt sigur ca cine a abordat cu seriozitate liceul, nu o sa aiba nicio problema la facultate, oricare ar fi ea.


  1. Desigur ca fiecare isi culege roadele,iar tu stiu ca te-ai straduit sa fii cel mai bun.A fost greu sa reusesti acest lucru?

Nu pot sa zic ca am fost un fruntas al generatiei. Andreea Onuta a fost probabil eleva de exceptie a generatiei. Ea momentan urmeaza Facultatea de Matematica din Arad si este o studenta extrem de valoroasa. Tot ce trebuie sa faci este sa iei lucrurile cu seriozitate.


  1. În incheiere as vrea sa imi spui:daca ai putea sa dai timpul inapoi ti-ar face placere sa studiezi in acelasi liceu?

Nu am nici o indoiala. Nu as alege niciodata sa fac fizica cu o alta profesoara.


  1. Ce ai făcut după terminarea liceului?

Eram destul de hotarat in privinta dezvoltarii mele profesionale si m-am inscris la Facultatea de Mecanica din Timisoara din cadrul Universitatii Politehnice. La aceasta facultate sunt alti doi olimpici nationali ai liceului nostru: Sever Ciurus si Alin Totorean. Am fost admis al saselea dupa concursul de dosare si momentan ma descurc destul de bine zic eu.


  1. Am înţeles că ocupi o funcţie de conducere în Liga Studenţilor din Facultatea de Mecanică (Director Departament Educaţional). Cum ai ajuns acolo? Ce activităţi desfăşuraţi? Cu cine colaborezi? Am auzit că şeful Ligii este fostul nostru elev Totorean Alin.

La inceputul anului universitar mi-am dorit sa ma alatur unei ONG ce face voluntariat si reprezentare pentru studenti. M-am intalnit in holul facultatii cu Alin, si m-a indrumat spre organizatia din care facea parte. In momentul in care am ajuns acolo el era Director Educational. Dupa cateva luni el a candidat pentru presedintia ligii care a si castigat-o. Pe locul ramas vacant in urma unui concurs de CV-uri si al unui interviu am fost ales Director Educational. Alin ocupa pana in iunie functia de Presedinte al organizatiei. Directia de activitate a ligii se imparte in doua mari categorii: reprezentare si proiecte. Reprezentarea este realizata de catre sefii de semigrupa, grupa, an si de catre studentii consilieri si senatori din cadrul facultatii. Activitatile sunt nenumarate. Cea mai importanta activitata este organizarea celei mai mari conferinte studentesti din est si sud-estul Europei. Este vorba despre ZTS (Zilele Tehnice Studentesti). De anul acesta se extinde conferinta si la nivel de liceu. Astfel, invit si liceeni din Goldis sa vina cu lucrari din domeniul fizicii si sa participe la sesiunile de comunicari stiintifice. Acestea cantaresc mult la nivelul dezvoltarii profesionale ale fiecarui licean. Ca si colaboratori avem celelalte organizatii din tara, ANOSR (Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania), MEC si bineinteles conducerea Facultatii si a Politehnicii din Timisoara. Ca director Educational ma ocup de procesul de invatamant si de probleme la nivelul calitatii, al legii educatiei.

Ca incheiere, doresc sa va urez succes, sa invatati si sa fiti mandri ca sunteti goldiseni. Si va astept la ZTS. Ar fi o onoare pentru Alin, Sever si mie sa avem primii castigatori la conferinta elevi ai fostului nostru liceu



Alături de el, în picioare, stă Alin Totorean

.







18 mar. 2010

Foghiş Robert - "Vă salut pe toţi din Edmonton (Canada)"

Elevul Foghiş Robert a terminat gimnaziul în şcoala noastră. Părinţii lui, plecând la muncă în Canada, l-au luat şi pe el aşa că acum îşi continuă studiile acolo. Recent am stat de vorbă cu el pe messenger despre şcoală, oraşul în care locuieşte şi despre ce simte după plecarea din România. Îi este foarte dor de foştii colegi din clasa a VIII-a, mereu mă întreabă ce mai fac. Îi pare rău mai ales după colegele din România (Isabela, Janeta, Paula, Cristina). Spune că acolo majoritatea fetelor sunt urâte sau obeze. Cele frumoase te privesc cu superioritate, „sunt pline de fiţe”.

Despre şcoală mi-a spus că are de toate, chiar şi un stadion ca al UTA-ei. Fiecare elev are calculator, dacă nu îşi aduce de acasă primeşte unul de la profesor. Cursurile se fac pe calculator, inclusiv notele se pun într-un catalog electronic. Profesorii sunt amabili, zâmbitori, ajută elevii, dacă e nevoie stau şi peste program. Elevii sunt mai gălăgioşi, „ca la piaţă”. Pentru acţiuni care contravin regulamentului şcolar sunt eliminaţi din şcoală 3 zile sau chiar o săptămână. Dacă absentează secretara suna acasă, dimineaţa la ora 9, iar la ora 15 sună un robot care îi informează pe părinţi de la ce oră a absentat elevul.

Ciclurile de învăţământ sunt împărţite astfel: 1- 6 (şcoala primară); 7-9 (gimnaziul); 10-12 (liceul). „În clasa a II-a încă mai colorează”. Nu plăteşte şcoala, fiecare cetăţean al oraşului plăteşte un impozit, din salariu, pentru profesori, medici şi poliţişti.

Îi pare rău că nu a fost mai cuminte în Goldiş şi pentru că nu a învăţat mai mult, mai ales la Engleză, însă cum ora era lunea de la 14-15 … În clasa lui sunt 3 elevi mai gălăgioşi, se ceartă toată ziua pe teme sportive. „Jucătorul de baschet sau de hochei X este mai bun ca Y”. Elevii se întrec care să ia note mai mari.

Sora lui are 9 ani, este şi ea acolo la şcoală. Îi place aşa de mult încât în vacanţă se plictiseşte şi abia aşteaptă să înceapă şcoala. Spune că acolo toţi merg cu plăcere la şcoală. Profesorii sunt calmi, nu te ceartă şi nu zbiară.

Oraşul în care locuieşte este foarte mare, cam cât judeţul Arad. Merge şi la Biserică, mai rar deoarece este departe.

Visul său este să devină pilot de avion sau designer pe calculator. Pe termen scurt îşi propune să înveţe să cânte la chitară.


Unde locuiesti in Canada? Descrie putin zona.

Locuiesc în Edmonton Alberta, un oras în vestul Canadei.

Orasul e minunat, are un râu care trece chiar prin centrul orasului, ca si cum ar trece un râu pe Blvd. Revolutiei.

De ce ai plecat acolo?

Parinti mei au vrut, pentru viitorul meu.

Cum este scoala de acolo? profesorii, elevii, materiile studiate,

dotarea materiala?

Scoala este mult mai usoara ca în România, din mai multe puncte de vedere, de exemplu la matematica avem voie cu calculatoare, iar pe calculatoare avem peste 1000 de optiuni din care putem alege, de exemplu sin, cos etc.

Ce materii studiezi?

Language arts 9 - un fel de Limba Romana.

Mathematics Cogito 9 - Matematica, fiind mult mai usoara ca în Romania, e o clasa mai ridicata decat celelalte.

Social Studies 9 - Aici invatam despre parlament si despre legi, o clasa destul de interesanta.

Computer Application (Optiune) - Aici lucram cu Windows Excel/Word/Publisher si mult mai multe

Info Tech 9 (Optiune)- aici lucram cu Cinema 4D, pe calculator

Science - Chimie, biologie si fizica impreuna.

French second language 9 - franceza

Phys, Ed 9 - Sport, aici, in fiecare luna la sport facem alt sport, de exemplu am inceput cu alergare si forta, dupa care am avut o luna de fotbal, apoi o luna alt sport, si tot asa. Am colegi din toată lumea, din India, din Africa, China, Dubai

Ce activitati mai desfasurati, pe langa cursuri?

Pe langa cursuri se desfasoara foarte multe activitati, de exemplu, sunt campionate de fotbal, basket etc, se face o echipă care să reprezinte şcoala, pentru a intra în echipă trebuie sa treci nişte teste, club de ski si mai multe.

Cum e Canada?

E frig aici, mai ales iarna -40 grade. E o ţară foarte mare, foarte mult spatiu.

Ce-ti place cel mai mult acolo?

Imi plac multe chestii, esti mai in siguranta pe strada, vezi tot timpul o masina de politie care patruleaza sau cu bicicletele, chiar si pe jos patruleaza politia 24/7. Imi place foarte mult chestia ca vad iepurasi si veverite pe strada in fiecare zii, sunt paduri in oras iar nimeni nu le taie...

Ce nu-ti place?

Fetele, toate sunt diferite, obeze majoritatea..

Pe langa scoala ce mai faci? Cum iti petreci timpul liber?

Pe langa scoala, joc fotbal la o echipa de club, cateodata lucrez, iar in weekend mai merg la un film la cinema..

Fa o scurta caracterizare a canadienilor.

Nu prea stiu sa faca nimica, numa sa dea comenzi.. Lenesi

Iti doresti sa te intorci in Romania? De ce?

Da, primul lucru, as vrea sa îmi vad bunici si prieteni, mie dor de acasa.. cum e vorba, Nici unde nu e mai bine ca acasa..

Ce ai invatat acolo? Ce sfat le dai celor care nu au avut aceasta ocazie?

Am învatat sa fiu mai cuminte, sa nu mai fac asa multe prostii cum faceam prin a 8-a !! Multumiri la Diru

Pai, sa nu rateze, daca ar prinde asa oferta..

Dupa ce ai vazut acolo, ce ai schimba in Romania?

Cred ca as schimba tot sincer. Ar fii mult mai bine pentru toata lumea.

Aici, profesori, politia, pompieri etc. sunt platiti din taxe, aici orice cumperi platesti cativa centi în plus, centi aia sunt pentru salariile profesorilor, politia etc.




Prof. Costina Daniel


31 dec. 2009

Despre cum să îţi iei viaţa în propriile mâini ...

Poate unii dintre voi mă cunoaşteţi, sau poate proiectul „Înţelege Europa” vă spune ceva. Da, eu sunt cea care am venit la voi pentru a dezbate despre Uniunea Europeanã şi, de ce nu, pentru a vă face să reflectaţi asupra viitorului vostru. Şi eu am fost elevă în Liceul „Vasile Goldiş” şi îmi amintesc cu drag de anii pe care i-am petrecut aici. Acum sunt studentã şi pot sã vã spun cã drumul pe care-l alegem începe atunci când vrem noi sã înceapã. Sunt studentã în anul III la Relaţii Internaţionale - Babeş-Bolyai, în Cluj-Napoca. Nu pot spune cã a fost deosebit de greu sã ajung aici, deoarece admiterea s-a fãcut pe bazã de dosar. Dar, atenţie, dosarul a fost întocmit pe baza mediilor din timpul anilor de liceu şi a mediei de la bacalaureat. Aşadar ... am învãţat cu responsabilitate în liceu. Poate domnii profesori şi doamna dirigintã îşi mai amintesc ...

Ceea ce pot spune cã este greu în aceastã facultate este sã te menţii la un nivel înalt. Având în vedere cã este o facultate de stat cu locuri la buget şi burse acordate celor mai buni, competiţia este acerbã şi este nevoie de muncã pentru a ajunge în vârf. Şi mai trebuie sã spun ceva esenţial - mie îmi place ceea ce fac. Este foarte important. Cãci dacã faci cu plãcere un lucru, sigur îţi reuşeşte.

În ce mã priveşte, pot spune cã mi-am luat viaţa în propriile mâini şi am gãsit numai beneficii fãcând acest lucru. În primul rând, câştigi încredere şi stimã de sine. Sã porneşti încrezãtor este un lucru esenţial pentru a reuşi şi sã nu-ţi pierzi încrederea chiar şi atunci când drumul ales nu este atât de uşor. Aceasta este problema cu care ne confruntãm atunci când ne dorim ceva, şi constatãm cã uneori nu se întâmplã ceea ce ne-am închipuit. Care este soluþia? Sã ne resemnãm, sã oftãm şi sã spunem „asta este”, sau sã mergem mai departe luptând, fiind încrezãtori în forţele noastre? Eu cred cã orice persoanã de succes alege a doua variantã. Viaţa nu reprezintã o linie dreaptã, ea va fi mereu sinusoidalã, iar ceea ce putem noi face este sã transformãm minusurile în plusuri şi sã privim cu detaşare fiecare barierã pe care o întâlnim. De ce cu detaşare? Pentru cã numai aşa poţi rãmâne tu. Sã nu laşi pe nimeni sã-ţi alunge scopurile!

Un scop poate fi atins numai prin muncã, iar şcoala ne învaţã ce este munca. Uneori este greu sã munceşti (sã înveţi), dar atunci când faci ceea ce îţi place nu se mai numeşte muncã, ci pasiune. şi atunci ajungem la întrebarea: De ce sã învãţãm la şcoalã? Vã spun eu de ce: pentru a ne atinge scopurile sau pentru a descoperi ce ne place cu adevãrat. Trebuie mai întâi sã cunoşti ceva, pentru a face aprecieri asupra unui lucru. Sã alegi ceea ce te pasioneazã înseamnã o carierã de succes şi, de ce nu, o viaţã mai frumoasã şi un drum mai puţin anevoios. Sã reuşeşti ceea ce ţi-ai propus înseamnã împlinire.

Nu lãsa pe mâine ceea ce poţi face azi, iar dacã nu reuşeşti azi, atunci încearcã şi mâine şi spune în sinea ta: nu voi deveni niciodatã un ignorant.

Cu drag, pentru cititorii revistei Lyceum,

Dalia Drãgan

30 dec. 2009

„Nu regret că m-am străduit să fiu cea mai bună”

Poate vi se va părea ciudat, însă o dată trecut de anii liceului, ai altă perspectivă asupra a ceea ce te înconjoară, asupra vieţii.

Ca mulţi alţi elevi şi eu mă pot mândri că am avut ca îndrumători şi iniţializatori în valurile vieţii, profesori ai Liceului „Vasile Goldiş”.

Chiar dacă nu înţelegeam prea bine de ce domnii profesori ne pretind atât de mult, după terminarea liceului am înţeles că nu „ne-am tocit coatele” degeaba. Roadele muncii celor opt ani petrecuţi în „Liceul Vasile Goldiş” şi a profesionalismului cu care profesorii ne-au învăţat, abia începeau să apară …

Pentru început, examenul de bacalaureat. Chiar dacă au fost mai multe probe orale şi scrise, toţi colegii ne-am descurcat bine, iar subiectele nu ni s-au părut grele, putându-le aborda cu uşurinţă. După ce am terminat şi am văzut media obţinută, am realizat că mulţumită îndrumătorilor noştri, am obţinut acele note onorabile. Tot atunci m-am bucurat că doamna dirigintă (doamna Macovei Voichiţa) ne-a predat şi ne-a pretins să ştim limba română ca celor de la filologie ... cu toate că, trebuie să recunosc, în timpul liceului mi se părea ciudat că are aceleaşi aşteptări de la noi (care eram la matematică - informatică) ca şi de la clasa vecină (filologia). Dar „mi-a prins” bine, mai ales la admiterea în facultate. Aceasta a fost pe bază de dosar, iar datorită mediei obţinută la bacalaureat am intrat a doua la bugetari. Acum sunt studentă în ultimul an la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad şi fac parte din prima generaţie care va termina la secţia de Matematică - Informatică.

Este greu, dar fiind obişnuită cu ceea ce înseamnă „a învăţa” şi cu spiritul competiţiei, acela de a fi cel mai bun în ceea ce faci, m-a ajutat mult. Este adevărat că la facultate nu este obligatoriu să frecventezi zilnic cursurile, seminariile, laboratoarele. Cu siguranţă vă este cunoscută şi sintagma „trebuie să înveţi doar în sesiune”... dar trebuie să înveţi pe tot parcursul semestrului pentru a-ţi fi mai uşor în sesiune. Iar cu frecventarea cursurilor: pe lângă faptul că unii profesori ţin cont de aceasta, este mult mai uşor când înveţi dacă ai fost la cursuri şi ai auzit explicaţiile date. Spun asta din proprie experienţă ... şi nu pentru că aş fi avut „chiulangită acută”, ci pentru că am fost plecată un semestru cu Bursa Erasmus în Porto, Portugalia. Condiţiile pentru a putea pleca au fost să fii integralist, să ai media peste 9 şi să cunoşti limba engleză. Deoarece aceste condiţii nu mi-au ridicat dificultăţi, fiind şi bursieră încă din primul an de facultate, mi s-a aprobat cererea, iar în 5 septembrie 2008 eram pe tărâm portughez, cu încă două colege.

Au urmat 5 luni frumoase, dar şi grele. Am vorbit în limba engleză, dar am învăţat şi limba portugheză. Sinceră să fiu, la început mi s-a părut ciudată şi hazlie, dar frumoasă, mi-a plăcut, de aceea mi-a fost uşor să o învăţ. Uşurinţa de a capta şi reţine lucruri noi s-a datorat faptului că tot timpul creierul a fost „antrenat” (a învăţat, a rezolvat diferite exerciţii).

Acolo ne-am făcut prieteni portughezi, am vizitat cu ei împrejurimile, am fost în excursii şi petreceri organizate de Universitatea din Porto special pentru studenţii Erasmus. Însă activitatea nu s-a redus doar la a călători, a vizita, a face cumpărături din banii de bursă primiţi de la Universitatea din Arad, ci şi a învăţa, a desluşi de unul singur cum se rezolvă o problemă, a face săptămânal câte un proiect la fiecare materie pe care ai avut-o, a avea parţiale ...

Chiar dacă au fost şi perioade mai neplăcute, la final, când am tras linie, nu am regretat nimic. După 5 luni de stat singură, la 4000 km depărtare de casă, ai altă viziune asupra a ceea ce se petrece în jurul tău. În afară de faptul că înveţi să-ţi gestionezi banii, devii mai puternic psihic, nu mai eşti la fel de vulnerabil ca la plecare şi, în mod sigur, nu mai gândeşti ca înainte, ai alte aspiraţii.

La revenirea în ţară am avut de dat examene de diferenţe, pe care le-am luat şi sunt în continuare candidată la bursa de merit (bursa care se acordă dacă ai media peste 9,50). Suma primită nu este una fabuloasă (jumătate din minimul pe economie), dar suficientă ca să poţi ieşi în weekend cu prietenii sau să îţi poţi cumpăra ceea ce vrei, fără a mai cere părinţilor - care îţi dau, dar după ce le spui pentru ce îţi trebuie şi de ce ... ştiţi şi voi vechea poveste ...

Până acum nu regret că m-am străduit să fiu cea mai bună, să mă autodepăşesc, deoarece într-un fel sau altul, munca mi-a fost răsplătită (în liceu - menţiuni la olimpiade, iar acum în facultate - bursă). Faptul că sunt la „fără taxă”, că am fost studentă Erasmus în Portugalia, cu siguranţă mă va ajuta şi pe viitor. Iar până la urmă nu contează cum te numeşti, contează ceea ce ştii.

Aşa că, „a fi sau a nu fi” cineva/ceva în viaţă, depinde de fiecare şi nu de relaţiile pe care le are, iar şcoala, apoi viaţa, îi va diferenţia.

Adina Dragoş